Sfaturi pentru o viață mai sănătoasă, fără plastic

 

Pentru că ne plac provocările și suntem pasionați de protecția mediului, Uleiosul a participat la provocarea lunii: Iulie fără plastic – „Plastic Free July’’. În ce a constat aceasta? Timp de o lună trebuia să renunțe la plasticul de unică folosință.

Motivația principală: Plasticul este una dintre invențiile cele mai grozave din lume atâta timp cât producătorul își asumă responsabilitatea pentru produsele sale, începând cu procesul de fabricare până la groapa de gunoi. Din păcate nici un producător nu face asta, responsabilitatea căzând astfel pe consumator care, la rândul său, nu și-o asumă nici el. Ideal ar fi ca toate aceste deșeuri generate să fie reciclate dar, din nou, în țara noastră, în comparație cu altele, procentul de reciclare este de 3-5%.

„Plastic free july”

Folosim pungi de plastic în neștire, le primim la orice colț de stradă, la orice supermarket chiar dacă uneori avem nevoie să cântărim doar o singură legumă sau un singur fruct. Băutura o savurăm mai cu plăcere dacă folosim pai de plastic. Ne este foarte comod să cumpăram o sticlă de apă rece de la orice chioșc atunci când suntem însetați. Este sezonul când lumea merge la mare așa că toți am văzut cât de curate sunt plajele noastre. De fapt… chiar deloc. Peste noapte toată acea cantitate imensă de deșeuri de plastic și, nu numai, sfârșește în mare, apoi ocean, dar nici în restul anului nu suntem scutiți. Este imposibil să călătorești în România, fie la cort, fie cu mașina și să nu observi cum alții s-au distrat, au băut, au mâncat și au lăsat și o dovadă ”istorică” în urmă: gunoaie peste tot. Istorică deoarece atunci când vorbim despre plastic, vorbim, de fapt de un timp de descompunere de 1000 de ani sau mai mult.

În lista următoare găsim alternative la aceste obiecte care, deși dăunatoare pentru natură, ne par atât de indispensabile în cotidianul nostru, la care am adăugat și o motivație pentru lucrurile bine-făcute.

Pungile de plastic

Vorbim de cele pe care le folosim la cântăritul fructelor/legumelor, folosite atât la piață, cât și la super/hypermarket. Tuturor ni s-a întâmplat să se rupă punga măcar o data și produsele respective să fugă pe jos. Le primim cu prea multă politețe când cumpăram un articol de îmbrăcăminte sau chiar și atunci când cumpărăm ceva de mâncare de la standurile stradale. Plătim ecotaxă și preț pentru ele (cel puțin la casele de marcat), însă acea taxă e infimă și nu ne scutește de dezastrul produs de acest material, aparent inofensiv. Mai mult de atât, ele pot fi reciclate teoretic, dar nu și practic deoarece înfundă mașinăriile respective și aduce costuri inutile firmei de reciclare.

Cu ce le înlocuim: Fie cu sacoșe reutilizabile din pânză,cu imprimeuri care ne încântă, preferabil bumbac – marea provocare fiind să-ți amintești să le iei cu tine, să ai mereu câteva la îndemână (în geantă, mașină, etc). Nu știi niciodată cum se ivesc niște cumpărături de ultim moment în drum spre casă. Fie alegem să nu  folosim deloc, mai ales când cumpărăm un singur măr, o varză, sau banane etc – pur și simplu puneți eticheta direct pe fructe/legume. Cei de la casa de marcat puțin probabil să vă reproșeze ceva. Sau puteți folosi săculeți reutilizabili în care cântăriți produsul și puneți eticheta peste. Nu uitați de piețe, produsele locale sunt cele mai bune și putem cumpăra cât dorim fără plastic inutil.

 

 

Sticlele pet

Nu doar că se consumă niște resurse (procesul de fabricare pentru o sticlă necesită alte 3 sticle de apă, atât plastic obținut din petrol, cât și apă), dar reprezintă un pericol pentru sănătatea și portofelul nostru. Mai e nevoie să menționăm de mediu? Unele studii spun că pot prezenta un pericol dacă sunt ținute la soare sau căldură excesivă (în mașină) și că pot fi refolosite doar o dată după consumarea băuturii îmbuteliate. O apă rece la pet costă în jur de 3 lei. Înmulțit cu 30 de zile nu rezultă un număr justificabil pentru ceva atât de banal precum apa de băut, mai ales pentru că e vară și trebuie să ne hidratăm corespunzător zilnic.

Cu ce înlocuim: Există nenumărate recipiente pentru apă, preferabil cele care nu sunt din plastic – deoarece e un material poros care devine rapid neigienic, iar dintr-un anumit punct devine uzat/greu de dezinfectat, sfârșind tot la groapa de gunoi. Sticlele de sticlă sau recipientele pentru apă din inox sunt alternative grozave. Un termos e o investiție care poate fi folosită tot anul – vara ține băutura rece și iarna caldă. Îl putem reumple când dorim și realizăm imediat că a meritat investiția.

 

Paharele din plastic

În fiecare dimineață avem nevoie de cafea, iar de cele mai multe ori cumpărăm în drum spre destinație. Aproape oriunde există tonomat. Foarte convenabil, mai ales că primim și linguriță pentru amestecat zahărul. Aceste pahare nu sunt nici pe departe reciclabile, deoarece conțin, atât plastic, cât și hârtie/carton, iar separarea în procesul de reciclare este imposibilă.

Cu ce înlocuim: Aducem o cană de acasă, preferabil un material care nu e casant (inox, bambus), sau cerem să ne pună într-un pahar reutilizabil. Trebuie doar să întrebăm, iar dacă nu au mai auzit de astfel de servire, există un  început pentru toate. Dacă vă confruntați cu un refuz categoric vă încurajăm să savurați cafeaua în liniște într-o cafenea obișnuită sau poate e un semn că trebuie să căutați alte locuri de „coffee to go”.

 

 

Paiele din plastic

Le găsim în fiecare băutură, iar în momentul actual moda este să primești două în pahar, chiar dacă nu ești însoțit. Știați că… un pai de plastic e folosit doar 2-3 minute?

Cu ce le înlocuim: Putem renunța și folosi paharul în scopul în care a fost creat sau dacă ținem neapărat, putem folosi un pai din metal care face băutura să pară mai rece. Pentru că e vară și dorim să ne răcorim în permanență, să nu uităm să menționăm atunci când comandăm ceva rece: Fără pai de plastic, mulțumesc.

 

Alte alimente

În super și hypermarketuri găsiți la raionul vrac aproape tot ce doriți (care de obicei e ambalat în plastic pe rafturi): de la zahăr la ceaiuri, de la legume congelate la cereale, dulciuri, produse de patiserie, etc. Unele super/hypermaketuri au pungi de hârtie, altele doar rola cu pungi de plastic lângă cântar. Ideea e că putem lua ce dorim, cum dorim, atât timp cât cântărim și arătăm la casă. Săculeții puțin mai transparenți sunt preferabili în aceste cazuri. Luați cu voi câteva caserole din sticlă sau plastic (doar dacă aveți deja în casă dinainte de această provocare) pentru produse precum măsline, brânză, mâncare deja preparată, etc. Sau puteți petrece ceva timp  printre rafturi să căutați produsele dorite ambalate în hârtie/carton, sticlă sau conservă.

 

Tacâmuri și farfurii de unică folosință

Le asociem cu fast-food-urile. Sunt ieftine și scutesc marile lanțuri de restaurante de costuri pentru resurse precum apă, detergent de vase și timp. Adesea se întâmplă să comandăm la pachet, astfel că primim caserole de polistiren. Aceste deșeuri nu sunt reciclate decât pe hârtie, iar unele studii susțin că prezintă un pericol pentru sănătate deoarece emană substanțe toxice în mâncarea conținută dacă sunt (re)încălzite.

Cu ce le înlocuim: Din fericire unele localuri fast-food optează și pentru bețisoare din bambus (cele cu specific chinezesc), dar considerând că tacâmurile de unică folosință se rup adesea, cel mai simplu este să avem la noi un set de tacâmuri reutilizabile din inox (știați că… există și din bambus?) când într-adevăr dorim să mâncăm în locuri de acest gen. Sunt de preferat firmele care servesc în recipiente de hârtie/carton. Aveți  prilejul mult dorit pentru a mânca mai sănătos și a comanda la pachet oricând doriți.

 

 

Produse pentru curățarea locuinței

Nu este nevoie să le enumerăm deoarece știm că există câte un produs de curățare pentru  fiecare obiect din locuința noastră. Foarte greu de găsit pe piață alternative plastic free, deci ce-ar fi să încercăm alternative mai ieftine, preparate din ingrediente pe care fiecare dintre noi le are la îndemână?

Balsamul de rufe poate fi înlocuit cu câteva lingurițe de oțet puse în același recipient al mașinii de spălat. Hainele vor avea un iz neutru sau ușor parfumat, totodată proaspăt, deoarece oțetul e cunoscut pentru acțiunea de neutralizare a mirosurilor neplăcute. Același oțet împărțit cu apă devine o soluție pentru curățarea geamurilor. Lămâia și bicarbonatul de sodiu sunt alternative pentru calcarul adunat pe instalațiile de bucătărie/baie. Câteva picături de uleiuri esențiale de lămâie, mentă, lavandă pot fi adăugate în funcție de preferințe pentru a semăna mai mult cu aromele din comerț. Mai multe soluții și idei aici :

Soluţii naturale de cărăţenie homemade,

4 alternative naturale la soluţiile chimice de curăţenie

Produse pentru igiena personală

Găsim produse locale printr-o simplă căutare pe internet. Există comunități a creatorilor în România unde găsim din abundență săpun făcut în casă pentru față, mâini, corp sau rufe, șampon lichid/solid, deodorant, cosmetice și produse de machiaj, creme de îngrijire, diverse loțiuni pentru protecție solară. Majoritatea în ambalaje eco-friendly: sticlă, hârtie sau săculeți reutilizabili. Micii producători sunt foarte amabili și puteți solicita chiar să returnați ambalajele/recipientele după ce consumați produsul, în vederea refolosirii. Aceasta este o oportunitate pentru a curăța simțul tactil de mirosurile sintetice ale produselor din comerț și a aprecia subtilitatea aromelor naturale din produsele locale.

Plafarele, magazinele naturiste și unele supermarketuri, de asemenea, oferă game variate de produse, în special săpunuri, ambalate în hârtie/carton.

Concluzie

Totuși, care e până la urmă scopul Plastic Free July? Să ne echilibrăm puțin câte puțin obiceiurile dezastruoase de consum și să conștientizăm efectul acestora asupra mediului. Partea proastă e că odată cu dezvoltarea societății și, implicit a condiției materiale, ne însușim o atitudine de nepăsare și ignoranță, deși ne numim civilizați, o mândrie neînțeleasă asupra faptului că avem ce consuma și, respectiv, arunca. Asta ne afectează, atât pe noi (din punctul de vedere al sănătății și al banilor), cât și mediul înconjurător: o parte dintre deșeuri sfârșesc în gropile de gunoi, o parte pe pajiști, în păduri, lacuri, mări și oceane si chiar în viețuitoarele din ele. Ambele cazuri fac trimitere către încălzirea globală.

 

Humanity: 287 million tonnes. Plastic: 311 million tonnes.

 

 

 

Partea bună e că numai în 2016 peste 1.000.000 de oameni din 130 de țări au acceptat provocarea Plastic Free July. Sperăm că în luna iulie am participat în număr mai mare decât anul trecut, iar că în 2018 ne vom revedea cu forțe proaspete pentru participarea în această mișcare.

Așteptăm păreri și opinii despre cum experiența de față v-a schimbat (sau nu) mentalitatea asupra obiceiurilor de consum și dacă veți folosi alternativele de mai sus nu doar vara, ci oricând va fi cu putință.

 

Scris de Lavinia Muraru