Articol scris de Antonia Oprea, studentă în cadrul Facultății de Jurnalism a Universității din București
„„Sunt multe persoane care colectează uleiul folosit și din păcate îl aruncă la ghenă. Consideră că au fost responsabile, dar totuși nu au fost până la capăt.” Marian Scafaru știe de ce spune asta. Tocmai ce se îndreaptă pe Pegas-ul său verde spre strada Biserica Amzei de unde are de colectat 5 litri de ulei folosit. Dacă ar fi luat cantități mai mari ar fi venit cu cargo bike-ul, pe care îl împrumută de la Biciclop.
Bogdan, tânărul brunet de pe strada Biserica Amzei care îl aștepta pe Scafaru, colecta de mult uleiul uzat și auzise vag că există locuri de colectare, însă, recent, o prietenă l-a întrebat dacă știe de campania Uleiosul. Proiectul Uleiosul este un proiect pilot de colectare urbană a uleiului alimentar și a grăsimilor alimentare de uz casnic, colectare care se face cu ajutorul cargo bike-urilor.
Uleiul uzat este toxic atât pentru sănătatea omului, ducând la apariția ulcerului sau cancerului, cât și pentru mediu. Un litru de ulei ajuns în pânza freatică poate face neutilizabil un milion de litri de apa potabilă, potrivit Ecomagazin.
Scafaru, cunoscut acum drept Uleiosul, are 32 de ani și în vara trecută și-a dat demisia dintr-o multinațională pentru a se dedica proiectelor personale. A terminat Facultatea de Economie din cadrul Universității din Iași și stă de șapte ani în București. În primii ani mergea cu metroul, dar după, a realizat că e mult mai practic cu bicicleta în București.
Așa a participat la un marș organizat de Comunitatea Bicicliștilor din București, iar la ce-al de-al doilea marș era deja voluntar. Încet, încet, a început să lucreze la propriul proiect biciclistic pentru oraș. În vară, a văzut un anunț pe Facebook legat de valorificarea uleiului alimentar rezidual. Primeai 1,5 lei pentru un litru adus. Scafaru a fost să vadă ce succes are programul în rândul oamenilor, dar a aflat că nu a mers așa bine. Atunci s-a gândit să treacă de pragul de confort și să se gândească el la un program de colectare a uleiului.
„Oamenii toarnă uleiul la chiuvetă din simplu motiv că nu văd ce se întâmplă după”, spune Uleiosul. Uleiul rezidual poate provoca obturări serioase ale țevilor, accelerează procesul de coroziune, iar după, rămâne în apa râului în care a fost deversat. Apoi, odată ajuns în sol contaminează orice crește în acel pământ.
Pe 2 decembrie 2013 a lansat oficial site-ul www.uleiosul.com, împreună cu campania Marea Uleiadă, în cadrul căreia a încheiat parteneriate cu diverse organizații, printre care și Tribul, un serviciu de curierat pe bicicletă. Campania se adresează persoanelor fizice momentan, urmând ca pe viitor Uleiosul să ia ulei și de la localuri-restaurante, de unde să colecteze cantități mai mari. Pentru înscrieri, oamenii completează un formular pe site, unde menționează cantitatea și adresa sau îl pot suna direct pe Scafaru.
El a încheiat un acord cu centrul de colectare a uleiului care dăduse anunțul pe Facebook, iar ceea ce se strânge în cadrul proiectului este predat acolo pentru reciclare. Uleiul alimentar uzat este o sursă de energie alternativă. El poate fi transformat în biodiesel, săpun și altele. Pe biroul de acasă, Scafaru chiar ține o sticluță în care e biodiesel, un săpun și un cargo bike în miniatură.
La sfârșitul lunii martie, Uleiosul a lansat o campanie de crowdfounding (strângere de fonduri) care poate contribui la trecerea la viitoarea etapă de dezvoltare a proiectului. Are în plan să își ia propriul cargo bike pe care să-l personalizeze cu numele proiectului. În felul acesta, logo-ul va sări imediat în ochi pe stradă. Prin intermediul campaniei de crowdfounding, dorește să mai facă și o hartă interactivă pentru a avea cei care colectează uleiul o mai bună vizibilitate asupra acționilor și programelor Uleiosului (o să apară cantitățile colectate pe zone, sectoare, perioade). Și pentru că PET-urile în care transportă uleiul de la oameni nu mai pot fi reciclate din momentul în care sunt duse la centru (deoarecere se curăță foarte greu), Scafaru vrea să ofere pe viitor recipiente speciale de 2,5 l în care să colecteze oamenii uleiul în ele, iar acestea vor putea fi spălate și folosite din nou.
Dacă înainte, când lucra, avea contact doar cu calculatorul, acum, datorită proiectului, el intră în legătură cu mulți oameni, iar prin traseele pe care le face pentru colectare a ajuns să cunoască Bucureștiul mult mai bine. Și îi place Bucureștiul. Tocmai asta vrea să arate- că prin implicare se poate ajunge și la „happy end-uri”.”
