Schimbările climatice şi topirea gheţarilor

19 august 2017

Schimbările climatice pot fi prevenite, iar adaptarea la acestea nu este o soluție

Fenomenul schimbărilor climatice își face simțit prezența atât în plan economic, cât și în plan social. Planeta se încălzește în ritm alert, iar clima se modifică de la un an la altul. Frumos spus, vinovate pentru aceste schimbări sunt emisiile de gaze cu efect de seră. În mod real, suntem de vină noi toți.

Topirea ghețarilor

Ghețarii se topesc din ce în ce mai repede, iar efectele produse de acest fenomen sunt mult mai grave decât s-a crezut. Comparativ cu anul 1973, în anul 2014 rata de topire a ghețarilor a crescut cu 77%. Acest proces accelerant este posibil din cauza încălzirii temperaturii apei și a aerului, consecințe ale activității umane.

Pe lângă creșterea alarmantă a nivelului apei din mări și oceane, topirea blocurilor imense de gheață are efecte și asupra viețuitoarelor care trăiesc în apele din zonele reci. Subțierea stratului de gheață permite luminii să pătrundă în adâncuri distrugând sau schimbând modul de viață al specilor submarine.

Potrivit publicației Science, la fiecare doi ani se dezgheață în jur de 160 de miliarde de tone de gheață, echivalentul Muntelui Everest.

 

Încălzirea globală

În urmă cu mai bine de 50 de milioane de ani, Pământul a trecut printr-o încălzire globală drastică, numită de cercetători Fenomenul PETM (Paleocene-Eocene Thermal Ma-ximum) și a constat în creșterea temperaturii cu 9 grade Celsius. Pentru a-și reveni, i-a trebuit aproximativ 200.000 de ani. În prezent, rata de încălzire a temperaturii globale este de 10 ori mai mare. Fenomenul încălzirii nu este nou pentru planetă, iar întrebarea este dacă aceasta se va putea adapta în timp util schimbărilor?

 

Gazele cu efect de seră sunt produse prin arderea combustibililor fosili. Aceștia eliberează în atmosferă cantități imense de Dioxid de Carbon (CO2) care înmagazinează căldura.

 

sursa: www.stiintasitehnica.com

sursa: www.stiintasitehnica.com

 

Utilizarea cărbunilor, petrolului și gazelor naturale în mod excesiv influențează în mod negativ temperatura. Erupțiile vulcanice aruncă în atmosferă gaze cu efect de seră, iar norii formați din cenușa acestora blochează trecerea razelor solare, dar acestea nu reprezintă decât 0,5% din ceea ce înseamnă cu adevărat poluarea.

2

Odată cu încălzirea globală și topirea ghețarilor, de pe fundul mărilor și oceanelor sunt eliberate cantități de metan, care ajunse în atmosferă produc efecte de până la 20 de ori mai puternice decât cele ale Dioxidului de Carbon. Se estimează că rezervoarele de metan din sedimentele marine echivalează cu 10.000 de miliarde de tone de carbon, iar cele din permafrost (gheţurile arctice) echivalează cu aproape 400 de miliarde de tone de carbon.

sursa: www.stiintasitehnica.com

sursa: www.stiintasitehnica.com

Soluția cea mai bună pentru a preveni creșterea Dioxidului de Carbon se află în împăduriri deoarece copacii au capacitatea de a absorbi acest gaz și de a elibera prin procesul de fotosinteză Oxigen.

 

sursa: www.stiintasitehnica.com

sursa: www.stiintasitehnica.com

 

 

Nu trebuie să ne adaptăm, trebuie să ne schimbăm obișnuițele de consum

Principalele surse antropice de gaze cu efect de seră sunt: arderea combustibililor fosili (cărbuni, petrol și gaze) în producerea energiei, transport, industrie și gospodării; defrișările; depozitarea incorectă a deșeurilor menajere și folosirea gazelor industriale fluorate.

Deși ni se spune că trebuie să învățăm să ne adaptăm acestor schimbări climatice, răspunsul corect este cel conform căruia trebuie să ajutăm la prevenirea unui dezastru prin reducerea nivelului de consum al apei și energiei, prin reducerea deșeurilor și prin folosirea unor mijloace alternative de energie și transport, eventual prin plantarea de copaci.

 

Scris de Anca-Georgiana ZAHARIA, Specialist PR,
Asociaţia S.T.U.P. (Social Trading Urban Place)

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu

La vreme de proiecte noi se cer oameni noi

14 august 2017

Te-ai întrebat vreodată dacă există limbaje secrete? De câte ori, aflându-te în preajma copacilor sau în pădure nu ţi s-a părut că auzi „ceva”? Viaţa secretă a copacilor scrisă de Peter Wohlleben a sosit în Biblioteca S.T.U.P. acum o săptămână. Proaspăt-pusă pe raft, cartea îşi aşteaptă primul cititor şi primele păreri.

1

Chasing Ice

Protejarea mediului şi problemele legate de acesta încep să devină subiecte din ce în ce mai discutate. De la schimbările climatice bruşte, cutremure, ploi si inundaţii până la tornade, temperaturi mult trecute peste limita normală. Cauzele, efectele şi urmările sunt cele care ar trebui să ne preocupe, fapt pentru care, noi, Asociaţia S.T.U.P., am dat startul unui nou proiect : Proiecţii de filme despre mediu. Prima ediţie (pilot) a avut loc pe data de  10 August la Hubrica (Iaşi), iar ca subiect am ales topirea gheţarilor – un documentar care arată schimbările produse pe o perioadă de un an în trei locuri ale Terrei : Groenlanda, Alaska şi Islanda. Scopul acestui proiect este de a face publicul să conştientizeze impactul pe care îl are încălzirea globală asupra mediului. Pentru că prima ediţie a fost una reuşită, am decis ca pe viitor, evenimentul să devină unul constant : în ultima joi a fiecărei luni de la ora 19 : 00. La finalul proiecţiei invitaţii au servit o cană de suc sau apă rece alături de un fruct sau biscuite şi au schimbat păreri despre filmul vizionat.

Seara de joi a primei ediţii s-a încheiat cu împrumutul a două cărţi din Biblioteca S.T.U.P. Al doilea cititor, Ioana. Aşteptăm cu nerăbdare şi primele păreri despre alegerile făcute.

Angajăm

Despre noi: extinderea proiectului pe Iaşi s-a dovedit a fi una de succes, iar noile provocări presupun şi existenţa unor noi oameni. Căutăm două persoane cu simţ de răspundere care să fie gata în orice moment să lase distracţia pentru muncă, dar şi munca pentru distracţie atunci când şi-au dus la bun sfârşit sarcinile asumate.

Responsabilul de colectări de ulei alimentar uzat pe Bucureşti trebuie să fie o persoană care să ştie să meargă pe o bicicletă deoarece colectările se vor face cu ajutorul unei cargobiciclete (biciclete utilitare). De asemenea, trebuie să fie sociabilă şi, mai presus de orice, care poate să respecte termenele limită. (mai multe detalii: https://www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/responsabil-program-colectare-uleiosul-bucureti/939712)

Fundraiser: anunţul este valabil pe Iaşi şi Bucureşti. Căutăm o persoană cu exprienţă de cel puţin un an, care s-a născut negociator, este sigur pe el si poate transmite informaţii corecte şi utile şi reuşeşte să persuadeze publicul-ţintă astfel încât să construiască relaţii frumoase de parteneriate şi, de ce nu, sponsorizări. (mai multe detalii: https://www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/responsabil-campanie-de-fundraising-stup/939713)

A doua săptămână a lunii august a fost încheiată în stil mare: cargobicicleta din Iaşi a fost pusă la punct, iar cu ajutorul unui motor electric putem colecta până la 80 de litri de ulei alimentar uzat!

_MG_8094

Proiectele Asociaţiei S.T.U.P. sunt susţinute prin programul „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”!

 

Scris de Anca-Georgiana ZAHARIA, Specialist PR,
Asociaţia S.T.U.P. (Social Trading Urban Place)

Publicat în Reciclare ulei | Etichete , , , | Lasă un comentariu

Sfaturi pentru o viață mai sănătoasă, fără plastic

12 august 2017

 

Pentru că ne plac provocările și suntem pasionați de protecția mediului, Uleiosul a participat la provocarea lunii: Iulie fără plastic – „Plastic Free July’’. În ce a constat aceasta? Timp de o lună trebuia să renunțe la plasticul de unică folosință.

Motivația principală: Plasticul este una dintre invențiile cele mai grozave din lume atâta timp cât producătorul își asumă responsabilitatea pentru produsele sale, începând cu procesul de fabricare până la groapa de gunoi. Din păcate nici un producător nu face asta, responsabilitatea căzând astfel pe consumator care, la rândul său, nu și-o asumă nici el. Ideal ar fi ca toate aceste deșeuri generate să fie reciclate dar, din nou, în țara noastră, în comparație cu altele, procentul de reciclare este de 3-5%.

„Plastic free july

Folosim pungi de plastic în neștire, le primim la orice colț de stradă, la orice supermarket chiar dacă uneori avem nevoie să cântărim doar o singură legumă sau un singur fruct. Băutura o savurăm mai cu plăcere dacă folosim pai de plastic. Ne este foarte comod să cumpăram o sticlă de apă rece de la orice chioșc atunci când suntem însetați. Este sezonul când lumea merge la mare așa că toți am văzut cât de curate sunt plajele noastre. De fapt… chiar deloc. Peste noapte toată acea cantitate imensă de deșeuri de plastic și, nu numai, sfârșește în mare, apoi ocean, dar nici în restul anului nu suntem scutiți. Este imposibil să călătorești în România, fie la cort, fie cu mașina și să nu observi cum alții s-au distrat, au băut, au mâncat și au lăsat și o dovadă ”istorică” în urmă: gunoaie peste tot. Istorică deoarece atunci când vorbim despre plastic, vorbim, de fapt de un timp de descompunere de 1000 de ani sau mai mult.

În lista următoare găsim alternative la aceste obiecte care, deși dăunatoare pentru natură, ne par atât de indispensabile în cotidianul nostru, la care am adăugat și o motivație pentru lucrurile bine-făcute.

Pungile de plastic

Vorbim de cele pe care le folosim la cântăritul fructelor/legumelor, folosite atât la piață, cât și la super/hypermarket. Tuturor ni s-a întâmplat să se rupă punga măcar o data și produsele respective să fugă pe jos. Le primim cu prea multă politețe când cumpăram un articol de îmbrăcăminte sau chiar și atunci când cumpărăm ceva de mâncare de la standurile stradale. Plătim ecotaxă și preț pentru ele (cel puțin la casele de marcat), însă acea taxă e infimă și nu ne scutește de dezastrul produs de acest material, aparent inofensiv. Mai mult de atât, ele pot fi reciclate teoretic, dar nu și practic deoarece înfundă mașinăriile respective și aduce costuri inutile firmei de reciclare.

Cu ce le înlocuim: Fie cu sacoșe reutilizabile din pânză,cu imprimeuri care ne încântă, preferabil bumbac – marea provocare fiind să-ți amintești să le iei cu tine, să ai mereu câteva la îndemână (în geantă, mașină, etc). Nu știi niciodată cum se ivesc niște cumpărături de ultim moment în drum spre casă. Fie alegem să nu  folosim deloc, mai ales când cumpărăm un singur măr, o varză, sau banane etc – pur și simplu puneți eticheta direct pe fructe/legume. Cei de la casa de marcat puțin probabil să vă reproșeze ceva. Sau puteți folosi săculeți reutilizabili în care cântăriți produsul și puneți eticheta peste. Nu uitați de piețe, produsele locale sunt cele mai bune și putem cumpăra cât dorim fără plastic inutil.

FOTO 1

sursa: http://www.appareladdiction.com/

sursa: http://www.appareladdiction.com/

 

FOTO 3

 

sursa: https://www.facebook.com/redu.org/photos/

sursa: https://www.facebook.com/redu.org/photos/

Sticlele pet

Nu doar că se consumă niște resurse (procesul de fabricare pentru o sticlă necesită alte 3 sticle de apă, atât plastic obținut din petrol, cât și apă), dar reprezintă un pericol pentru sănătatea și portofelul nostru. Mai e nevoie să menționăm de mediu? Unele studii spun că pot prezenta un pericol dacă sunt ținute la soare sau căldură excesivă (în mașină) și că pot fi refolosite doar o dată după consumarea băuturii îmbuteliate. O apă rece la pet costă în jur de 3 lei. Înmulțit cu 30 de zile nu rezultă un număr justificabil pentru ceva atât de banal precum apa de băut, mai ales pentru că e vară și trebuie să ne hidratăm corespunzător zilnic.

Cu ce înlocuim: Există nenumărate recipiente pentru apă, preferabil cele care nu sunt din plastic – deoarece e un material poros care devine rapid neigienic, iar dintr-un anumit punct devine uzat/greu de dezinfectat, sfârșind tot la groapa de gunoi. Sticlele de sticlă sau recipientele pentru apă din inox sunt alternative grozave. Un termos e o investiție care poate fi folosită tot anul – vara ține băutura rece și iarna caldă. Îl putem reumple când dorim și realizăm imediat că a meritat investiția.

FOTO 5

 

Paharele din plastic

În fiecare dimineață avem nevoie de cafea, iar de cele mai multe ori cumpărăm în drum spre destinație. Aproape oriunde există tonomat. Foarte convenabil, mai ales că primim și linguriță pentru amestecat zahărul. Aceste pahare nu sunt nici pe departe reciclabile, deoarece conțin, atât plastic, cât și hârtie/carton, iar separarea în procesul de reciclare este imposibilă.

Cu ce înlocuim: Aducem o cană de acasă, preferabil un material care nu e casant (inox, bambus), sau cerem să ne pună într-un pahar reutilizabil. Trebuie doar să întrebăm, iar dacă nu au mai auzit de astfel de servire, există un  început pentru toate. Dacă vă confruntați cu un refuz categoric vă încurajăm să savurați cafeaua în liniște într-o cafenea obișnuită sau poate e un semn că trebuie să căutați alte locuri de „coffee to go”.

sursa: https://www.facebook.com/alternative2all/photos

sursa: https://www.facebook.com/alternative2all/photos

 

FOTO 7

 

Paiele din plastic

Le găsim în fiecare băutură, iar în momentul actual moda este să primești două în pahar, chiar dacă nu ești însoțit. Știați că… un pai de plastic e folosit doar 2-3 minute?

Cu ce le înlocuim: Putem renunța și folosi paharul în scopul în care a fost creat sau dacă ținem neapărat, putem folosi un pai din metal care face băutura să pară mai rece. Pentru că e vară și dorim să ne răcorim în permanență, să nu uităm să menționăm atunci când comandăm ceva rece: Fără pai de plastic, mulțumesc.

sursa: https://www.facebook.com/alternative2all/photos

sursa: https://www.facebook.com/alternative2all/photos

sursa: http://ecostraws.co.uk/product/firefly-eco-straws

sursa: http://ecostraws.co.uk/product/firefly-eco-straws

 

Alte alimente

În super și hypermarketuri găsiți la raionul vrac aproape tot ce doriți (care de obicei e ambalat în plastic pe rafturi): de la zahăr la ceaiuri, de la legume congelate la cereale, dulciuri, produse de patiserie, etc. Unele super/hypermaketuri au pungi de hârtie, altele doar rola cu pungi de plastic lângă cântar. Ideea e că putem lua ce dorim, cum dorim, atât timp cât cântărim și arătăm la casă. Săculeții puțin mai transparenți sunt preferabili în aceste cazuri. Luați cu voi câteva caserole din sticlă sau plastic (doar dacă aveți deja în casă dinainte de această provocare) pentru produse precum măsline, brânză, mâncare deja preparată, etc. Sau puteți petrece ceva timp  printre rafturi să căutați produsele dorite ambalate în hârtie/carton, sticlă sau conservă.

sursa: http://modernbuyer.ro/wp-content/uploads/2016/07/linella3.jpg

sursa: http://modernbuyer.ro/wp-content/uploads/2016/07/linella3.jpg

 

Tacâmuri și farfurii de unică folosință

Le asociem cu fast-food-urile. Sunt ieftine și scutesc marile lanțuri de restaurante de costuri pentru resurse precum apă, detergent de vase și timp. Adesea se întâmplă să comandăm la pachet, astfel că primim caserole de polistiren. Aceste deșeuri nu sunt reciclate decât pe hârtie, iar unele studii susțin că prezintă un pericol pentru sănătate deoarece emană substanțe toxice în mâncarea conținută dacă sunt (re)încălzite.

Cu ce le înlocuim: Din fericire unele localuri fast-food optează și pentru bețisoare din bambus (cele cu specific chinezesc), dar considerând că tacâmurile de unică folosință se rup adesea, cel mai simplu este să avem la noi un set de tacâmuri reutilizabile din inox (știați că… există și din bambus?) când într-adevăr dorim să mâncăm în locuri de acest gen. Sunt de preferat firmele care servesc în recipiente de hârtie/carton. Aveți  prilejul mult dorit pentru a mânca mai sănătos și a comanda la pachet oricând doriți.

 

sursa: https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/

sursa: https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/

 

Produse pentru curățarea locuinței

Nu este nevoie să le enumerăm deoarece știm că există câte un produs de curățare pentru  fiecare obiect din locuința noastră. Foarte greu de găsit pe piață alternative plastic free, deci ce-ar fi să încercăm alternative mai ieftine, preparate din ingrediente pe care fiecare dintre noi le are la îndemână?

Balsamul de rufe poate fi înlocuit cu câteva lingurițe de oțet puse în același recipient al mașinii de spălat. Hainele vor avea un iz neutru sau ușor parfumat, totodată proaspăt, deoarece oțetul e cunoscut pentru acțiunea de neutralizare a mirosurilor neplăcute. Același oțet împărțit cu apă devine o soluție pentru curățarea geamurilor. Lămâia și bicarbonatul de sodiu sunt alternative pentru calcarul adunat pe instalațiile de bucătărie/baie. Câteva picături de uleiuri esențiale de lămâie, mentă, lavandă pot fi adăugate în funcție de preferințe pentru a semăna mai mult cu aromele din comerț. Mai multe soluții și idei aici :

Soluţii naturale de cărăţenie homemade,

4 alternative naturale la soluţiile chimice de curăţenie

sursa: http://www.casamea.ro/imagine/

sursa: http://www.casamea.ro/imagine/

Produse pentru igiena personală

Găsim produse locale printr-o simplă căutare pe internet. Există comunități a creatorilor în România unde găsim din abundență săpun făcut în casă pentru față, mâini, corp sau rufe, șampon lichid/solid, deodorant, cosmetice și produse de machiaj, creme de îngrijire, diverse loțiuni pentru protecție solară. Majoritatea în ambalaje eco-friendly: sticlă, hârtie sau săculeți reutilizabili. Micii producători sunt foarte amabili și puteți solicita chiar să returnați ambalajele/recipientele după ce consumați produsul, în vederea refolosirii. Aceasta este o oportunitate pentru a curăța simțul tactil de mirosurile sintetice ale produselor din comerț și a aprecia subtilitatea aromelor naturale din produsele locale.

Plafarele, magazinele naturiste și unele supermarketuri, de asemenea, oferă game variate de produse, în special săpunuri, ambalate în hârtie/carton.

FOTO 13

Concluzie

Totuși, care e până la urmă scopul Plastic Free July? Să ne echilibrăm puțin câte puțin obiceiurile dezastruoase de consum și să conștientizăm efectul acestora asupra mediului. Partea proastă e că odată cu dezvoltarea societății și, implicit a condiției materiale, ne însușim o atitudine de nepăsare și ignoranță, deși ne numim civilizați, o mândrie neînțeleasă asupra faptului că avem ce consuma și, respectiv, arunca. Asta ne afectează, atât pe noi (din punctul de vedere al sănătății și al banilor), cât și mediul înconjurător: o parte dintre deșeuri sfârșesc în gropile de gunoi, o parte pe pajiști, în păduri, lacuri, mări și oceane si chiar în viețuitoarele din ele. Ambele cazuri fac trimitere către încălzirea globală.

 

Humanity: 287 million tonnes. Plastic: 311 million tonnes.

 

 

 

Partea bună e că numai în 2016 peste 1.000.000 de oameni din 130 de țări au acceptat provocarea Plastic Free July. Sperăm că în luna iulie am participat în număr mai mare decât anul trecut, iar că în 2018 ne vom revedea cu forțe proaspete pentru participarea în această mișcare.

Așteptăm păreri și opinii despre cum experiența de față v-a schimbat (sau nu) mentalitatea asupra obiceiurilor de consum și dacă veți folosi alternativele de mai sus nu doar vara, ci oricând va fi cu putință.

 

Scris de Lavinia Muraru

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu

Angajăm responsabil campanie fundraising

7 august 2017

(valabil pe Iași și București)

Asociația S.T.U.P. (Social Trading Urban Place) angajează un responsabil de campanie de fundraising căruia să îi pese de problemele comunității în care trăiește și este interesat de subiecte precum educația ecologică, protejarea mediului, consumul responsabil și mobilitatea urbană.

CĂUTĂM o persoană dinamică, organizată, autodidactă și dornică de învățare continuă, neapărat bun negociator, comunicativ și deschis în conversații cu abilități excelente de comunicare (în scris și oral). Reprezintă un atuu dacă are minim un an experiență în domeniul fundraisingului/ vânzărilor/ organizărilor de evenimente și experiență profesională de relaționare inter-umană, studii superioare finalizate și cunoștințe avansate de engleză (scris și verbal).

OFERIM contract pe o perioadă determinată (4 luni) cu posibilitate de prelungire,program de lucru flexibil (6 ore/zi), bonusuri în funcție de obiectivele atinse, un spațiu de lucru plăcut într-o echipă cu tineri prietenoși gata să te ajute în orice inconvenient întâlnit.

DESCRIEREA JOBULUI:

Iniţiază şi dezvoltă activitatea de lobby/ parteneriat a organizaţiei cu autorităţile locale, instituţiile guvernamentale, sectorul privat, alte ONG-uri şi grupuri de interes pentru susţinerea strategiei asociației;

-Participă la activitatea de strângere de fonduri pentru susţinerea acţiunilor asociației;

-Ţine legătura cu expertul contabil al asociaţiei şi sponsorii şi prezintă lunar situaţia financiară;

-Monitorizează etapa de strângere de fonduri şi prezintă rapoarte lunare managerului de proiect;

-Participarea la întâlnirile de echipă;

-Gestionare bază de date;

-Realizarea de propuneri de parteneriat/ sponsorizare specifice fiecărei firme;

-Atragerea de fonduri pentru proiectele Asociației S.T.U.P;

-Organizarea / participarea la evenimente publice pentru prezentarea proiectului;

 

Aplică la job sau trimite candidatura ta pe adresa de mail: ioana@highreview.ro.

 

DESPRE NOI: Cu o istorie de 3 ani şi cu 2 proiecte de mediu desfăşurate la nivelul a două oraşe mari din România (Bucureşti şi Iaşi), Asociaţia S.T.U.P. (Social Trading Urban Place) îşi doreşte să continue să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităţii, prin acţiuni cu impact atât asupra mediului, cât și asupra sănătății celor din jur.

 

Uleiosul este un proiect susținut prin programul „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

 

 

 

 

 

 

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu

Angajăm responsabil program colectare Bucureşti

7 august 2017

Asociația S.T.U.P. (Social Trading Urban Place) angajează un responsabil program colectare (pentru proiectul „Uleiosul”) căruia să îi pese de problemele comunității în care trăiește și este interesat de subiecte precum educația ecologică, protejarea mediului, consumul responsabil și mobilitatea urbană.

CĂUTĂM un pasionat de mersul pe bicicletă, bun cunoscător al reţelei de străzi a oraşului (din București) dornic să ducă misiunea noastră mai departe. Candidatul ideal trebuie să fie o persoană serioasă, organizată, care se împacă cu termenele limită și este capabil să lucreze sub presiune.

OFERIM o bicicletă utilitară electrică (deoarece colectările se vor face cu ajutorul acesteia), un program de muncă flexibil (8 ore/zi) – colectările se fac la cererea clientului cu programare (în special seara și în weekend), participarea la evenimentele care animă viața orașului și o bază de date care vor ajuta la păstrarea în ordine a clienților și a colectărilor făcute/programate.

DESCRIEREA JOBULUI:

– Facilitează promovarea proiectului de către susţinătorii acestuia prin distribuirea de afișe, fluturași, prin trimiterea către website-ul proiectului și pagina de facebook;

-Desfășoară activităţi de colectare a uleiului alimentar uzat cu ajutorul unei cargo biciclete de la persoanele fizice şi juridice;

-Desfășoară activitatea astfel încât să prevină deversarea accidentală a uleiului colectat;

-Realizează raportare zilnică a activităţii (locaţii atinse, cantităţi colectate, părerile clienţilor, noi posibilităţi de promovare, procese/programe de îmbunătăţit);

-Anunţă managerul de proiect în cazul imposibilitătii desfășurării activităţii din cauza condiţiilor de vreme nefavorabile (ploaie torenţiala, ninsoare).

Ţi-am stârnit curiozitatea? Aplica la job sau trimite-ne candidatura ta pe adresa de mail: ioana@highreview.ro

DESPRE NOI: Cu o istorie de 3 ani şi cu 2 proiecte de mediu desfăşurate la nivelul a două oraşe mari din România (Bucureşti şi Iaşi), Asociaţia S.T.U.P. (Social Trading Urban Place) îşi doreşte să continue să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităţii, prin acţiuni cu impact atât asupra mediului, cât și asupra sănătății celor din jur.

 

Uleiosul este un proiect susținut prin programul „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu

Cum colectez uleiul alimentar uzat și de ce ar trebui să o fac?

5 august 2017

Pentru că deseori ni se pune întrebarea „Cum pot să colectez uleiul alimentar uzat?”, ne-am gândit să realizăm un infografic explicativ-educativ care să vină în ajutorul vostru, cei care doriți să contribuiți la protejarea mediului.

De ce trebuie să colectăm uleiul alimentar uzat sau grăsimile naturale?

Indiferent de tipul de ulei folosit la gătit acesta NU TREBUIE aruncat la chiuvetă, în canalizare, în tomberon, în natură sau în oricare alt loc pe care dumneavoastră îl considerați oportun aruncării. Dacă uleiul este aruncat în chiuvetă, înfundă și corodează țevile și provoacă un miros greu de suportat. Ajuns în canalizare, poate fie, să formeze niște blocuri de grăsime care opresc circularea în interiorul acesteia făcând apa să refuleze pe străzi, fie să corodeze ori să provoace mirosuri insuportabile. Ajuns la tomberon, cel mai probabil va avea același traseu: canalizare sau natură. Un exemplu concret pe care vi-l putem oferi, găsiți în clipul atașat. Este vorba despre un bloc de grăsime de 15 tone găsit în canalizarea Londrei. Imaginați-vă un avion Boeing care blochează canalizarea și libera trecere în interiorul ei. Implicit deducem că deșeurile care ajung aici vor căuta o altă soluție de trecere. Ghiciți care va fi? (da, în afara canalizării, pe stradă)

 

De ce nu trebuie să aruncăm uleiul alimentar uzat în natură?

Uleiul care ajunge în sol este nociv pentru acesta: râncezește, oprește regenerarea și îl face nefertil. În apă are efecte și mai devastatoare: un litru de ulei poluează 1 MILION de litri de apă. În ce sens îl poluează? Uleiul nu se amestecă cu apa, asta e clar și dacă doriți să faceți experimente acasă, este simplu: amestecați într-un pahar apă cu câteva picături de ulei și veți observa că acestea nu se vor omogeniza, uleiul formând o peliculă deasupra. Același lucru se întâmplă și în lacuri, râuri, mări sau oceane, numai că are efecte de proporții mult mai mari. Pelicula formată deasupra apei oprește oxigenul să mai ajungă la viețuitoarele și plantele existente acolo și astfel, le omoară. De ce să nu ajutăm la prevenirea distrugerii habitatelor din timp? Resursele Pământului nu sunt nelimitate, iar încetul cu încetul acestea se vor termina, ceea ce poate deveni devastator pentru omenire.

Cum îl puteți colecta?

După ce ați gătit, lăsați să se răcească uleiul. Între timp vă puteți pregăti un recipient în care să puneți uleiul. Noi RECOMANDĂM să se folosească sticle de plastic de 2 sau 5 litri. După ce uleiul s-a răcit, cu ajutorul unei pâlnii îl turnați cu grijă în sticlă. În cazul în care nu aveți la îndemână nicio pâlnie, realizați dumneavoastră una. Este simplu: tăiați partea superioară a unei sticle (mai mici decât cea în care doriți să colectați uleiul), scoateți capacul și este gata – aveți o pâlnie numai bună de folosit.

Recomandări

Uleiul trebuie lăsat să se răcească deoarece, în primul rând, poate provoca arsuri grave dacă, din neatenție, ajunge pe piele. În al doilea rând, fiind sticlă de platic, trebuie să evităm topirea acesteia. În al treilea rând, deoarece sunt mai ușor de transportat și poate fi evitată spargerea lor. În cazul în care nu doriți din anumite motive să folosiți sticle de plastic, noi acceptăm orice alt tip de recipiente.

Sugerăm persoanelor interesate de această inițiativă colectarea în recipiente de peste 2 litri deoarece aceasta este condiția pentru ca un reprezentant al proiectului să se deplaseze la domiciliu pentru ridicare GRATUITĂ, dar puteți aduce chiar voi uleiul alimentar uzat la sediu pe strada Bucium, nr 34 (în interiorul Moldomobila, Hubrica). Puteți să ne vizitați sau să ne scrieți oricând. Răspundem cu mare drag solicitărilor dumneavoastră.

Ce se întâmplă cu uleiul alimentar uzat după ce ajunge la noi?

După ridicare uleiului, acesta ajunge la sediu (mai exact, în depozitul de colectare), urmând să fie transportat la o firmă de reciclare. Acesta are proprietăți de reutilizare: poate fi transformat în săpun natural, în combustibil biodiesel, în decofrant (Produs concentrat emulsionabil pentru toate tipurile de cofraje. Facilitează desprinderea și prelungește durata de viață a cofrajelor din lemn și metal) și soluții de curățare.

P.S. Am realizat săpun din ulei alimentar uzat la Street Delivery Iași (anul acesta) împreună cu cei de la Lavorator prin amestecul cu uleiuri esențiale (cocos).

IMAG2715

 

Uleiosul este un proiect susținut prin programul „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

 

Scris de Anca-Georgiana ZAHARIA, Specialist PR,
Asociația S.T.U.P. (Social Trading Urban Place)

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu

Despre noii noştri prieteni

31 iulie 2017

Săptămâna trecută am vizitat două dintre proiectele care se preocupă de prevenirea înmulțirii deșeurilor și am descoperit că orice produs (pe care mulți dintre noi îl consideră nereutilizabil) poate fi transformat în ceva nou, care poate fi reutilizat, mai ales că primește un nou aspect și o nouă întrebuințare.

Miercuri i-am cunoscut pe cei de la Upside-down.  Povestea acestui proiect pornește din 2010 când Andreea Zaharescu, unul dintre co-fondatori, pleacă în Delhi, India cu un proiect AIESEC. După terminarea celor șase luni în care a făcut un internship la o agenție de marketing, și-a prelungit șederea și s-a înscris într-un ONG care promova conceptul de upcycle. Cuvintele care denumesc activitatea lor sunt SALVĂM, CURĂȚĂM, TĂIEM și TRANSFORMĂM. Colectează bannere stradale de la companii publicitare, prelate vechi de camion, camere de cauciuc de bicicletă și resturi de materiale textile de la diverse companii pe care le curăță și dezinfectează cu soluții de curățare. De aici începe partea frumoasă: fiecare bucată de material este tăiată manual și primește o nouă poveste, o nouă șansă de a fi reutilizată. Imaginația și mașinile de cusut sunt instrumentele care stau la baza obținerii huselor pentru laptopuri și tablete, copertelor de carte, portofelelor și borsetelor.

În articolele trecute vă spuneam că avem o bibliotecă. Ei bine, pentru a preveni uzarea cărţilor în urma împrumuturilor, am apelat la Andreea și la Upside-down pentru a le face coperte speciale! Așteptăm cu nerăbdare noile „haine”.

4

3

2

 

 

 

 

 

 

Joi am fost la atelierul celor de la REDU. Proiectul a fost înființat de Asociația „Mai Bine”, ONG cu peste 7 ani de experiență în activități privind protecția mediului, sprijinirea grupurilor defavorizate, încurajarea consumului local şi a comerţului echitabil. Ne-a bucurat să aflăm că prin intermediul proiectului propun să schimbe modul în care este privită moda (promovând conceptul slow fashion vs. fast fashion) și că scopul acestora este dezvoltarea unei economii circulare: colectarea și reducerea cantităților de deșeuri textile prin transformarea lor în produse cu impact asupra mediului și comunității. Aici am găsit noile produse: suporturi pentru tacâm, Snack Bag portabil cu interior impermeabil, diverse accesorii brodate.

 

321

 

Uleiosul este un proiect susținut prin programul „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

 

Scris de Anca-Georgiana ZAHARIA
Specialist PR
Asociaţia S.T.U.P. (Social Trading Urban Place)

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu

Provocările celei de-a treia săptămâni a lunii iulie a implementării proiectului în Iaşi

24 iulie 2017

1 Foto SediuPenultima săptămână a lunii iulie s-a dovedit a fi una marcată de experiențe frumoase. După cum v-am spus în postarea trecută, noi, Asociația S.T.U.P. (Social Trading Urban Place), ne-am mutat la noul sediu din Iași, ba chiar am fost harnici și am început și redecorarea. Interiorul sediului are un perete verde. Verdele este a doua culoare, după albastru, în topul preferințelor oamenilor și prima în topul preferințelor noastre. Ea este asociată cu lumea vegetală, dar noi mai adăugăm și o asociere cu natura, primăvara, echilibrul, renașterea, reînnoirea și revitalizarea, precum și cu prospețimea, sănătatea, armonia, prosperitatea, progresul, evoluția, speranța și siguranța. De asemenea, culoarea verde stimulează creativitatea (să nu uităm că ne aflăm alături de cei de la Hubrica), calmează și reduce nivelul stresului.

Am dat startul unui nou proiect care are în vedere educația ecologică: Biblioteca S.T.U.P, iar cu ajutorul creativilor de la Hubrica, vom construi o bibliotecă personalizată, așa că rămâneți cu ochii pe noi. Și pentru că proiectul este unul frumos, dedicat oamenilor, am avut și prima persoană care a împrumutat o carte. Aceasta este la Laura, iar cât de curând vom afla și părerea ei despre ceea ce a dorit să citească.

sursa: Fundația Comunitară

sursa: Fundația Comunitară Iaşi

Miercuri am participat la lansarea raportului Vital Signs, un raport care a vizat o cercetare concentrată pe 11 domenii de interes pentru Iași, precum siguranță, sănătate, educație, artă și cultură, mediu, muncă, apartenență, populație, mobilitate, economie locală și decalajul dintre bogați și săraci. Proiectele demarate de Asociația S.T.U.P. vorbesc despre siguranță (dar nu despre protejarea oamenilor de criminalitate și infracționalitate, ci despre siguranță și protejare a oamenilor în ceea ce privește informarea despre efectele nocive pe care le are aruncarea uleiului alimentar uzat în canalizare – și a mediului), despre educație (educație ecologică), despre sănătate (protejând și respectând mediul, ne protejăm pe noi înșine, ne protejăm sănătatea), apartenență (ne dorim să implicăm tinerii în arta voluntariatului verde, în acțiuni de societate pentru mediu cu beneficii pentru oameni), mobilitate (unul dintre produsele ce se obțin prin prelucrarea uleiul alimentar uzat este biodieselul; pe de altă parte, noi suntem pentru promovarea mijloacelor alternative de mobilitate, folosind pentru transportul uleiului uzat colectat de la populaţie cargo bicicleta), dar ideea de la care plecăm este că proiectele sunt de mediu – pentru mediu – pentru oameni. Aceștia propun o microfinanțare pentru șase domenii reprezentative pentru Iași care vor fi anunțate până la sfârșitul acestui an.

 

3 Foto PALASJoi dimineață ne-am alăturat unor omuleți, care din spatele birourilor se gândesc și la protejarea naturii, la sănătatea lor și a celor din jur, la cum să fie un exemplu. Ei sunt TiVo Romania Engineering Center. Pentru început, și-au amenajat un spațiu improvizat destinat colectării selective: deșeuri menajere într-un coș, iar alături, în alt coș, hârtie/plastic/metal. Aici, am prezentat proiectul „Uleiosul” și am arătat că uleiul alimentar uzat aruncat la chiuvetă sau direct în canalizare este unul dintre cele mai nocive deșeuri. La final, am discutat despre ce înseamnă colectarea selectivă și cum ar trebui organizată. Împreună am descoperit că este nevoie de un singur om pentru ca ceilalți din jur să fie motivați și să înțeleagă că, de fapt, este valabilă expresia „Cu o floare se face primăvară”!

sursa: BIBLIOTECA 1 2 3 Education

sursa: BIBLIOTECA 1 2 3 Education

 

Ziua de joi s-a terminat mult mai târziu pentru că după-amiază ne-am întâlnit cu Asociația 1-2-3 Education. Aceștia au ca scop creșterea capacității adolescenților de a deveni factori de schimbare activi în problemele cu care se confruntă în viața personală, în comunitate și în activitatea școlară. Educația nu presupune doar activitatea la clasă și acasă, iar noi suntem alături de ei pentru a le vorbi copiilor, adolescenților, tinerilor, părinților, cadrelor didactice despre ce înseamnă educația ecologică, despre ce presupune colectarea selectivă și, pentru că avem propriul proiect, despre ce înseamnă să colectezi uleiul alimentar uzat. „Micul explorator îngrijește natura și lucrurile pe care le folosește”, fapt pentru care biblioteca la bibliotecă trage. Mai jos o imagine a bibliotecii Asociației 1-2-3 Education.

 

 

Săptămâna am încheiat-o, cum altfel, dacă nu prin participarea la închiderea proiectului AIESEC Iași, Green Impact.

sursa: GREEN IMPACT

sursa: GREEN IMPACT

Am participat la Green Impact pentru că suntem interesaţi de orice iniţiativă de mediu din Iaşi, fiind şi motivul extinderii proiectului aici. ONG-uri precum Cuib, REDU, Upside Down contribuie deja la dezvoltarea durabilă a comunităţii locale, prin acţiuni cu impact atât asupra mediului, cât și asupra sănătății celor din jur. Lansarea Green Impact de către Aiesec Iaşi a fost o primă invitaţie de a ne alătura unui proiect prin care să avem un impact asupra comunităţii, prin lecţiile de educaţie ecologică desfăşurate la sediul nostru situat pe Strada Bucium nr. 34 (Hubrica). Aşteptăm cu interes viitoarele ediţii ale Green Impact la care ne dorim să ne implicăm prin mai multe activităţi, prima ediţie arătându-ne deschiderea faţă de o colaborare în acest sens”, Marian Scafaru, inițiator și manager al proiectului Uleiosul.

Biblioteca S.T.U.P. este un proiect desfășurat alături de Uleiosul. Acestea sunt susținute prin programul „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

Anca-Georgiana Zaharia, specialist PR

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu

O viziune asupra primelor trei luni

17 iulie 2017

În anul 2013 Moş Crăciun a adus un nou super-erou în oraş: Uleiosul. Misiunea acestuia este să facă din București o lume mai bună şi mai curată prin colectarea uleiului alimentar uzat. Şi pentru că orice super-erou are nevoie de un mijloc de transport, Uleiosul  a decis să  folosească o cargo bicicletă ( (eng. cargo bike).

Încă din prima zi în care a luat naștere a început să străbată străzile în lung şi în lat pentru a informa populația despre unul dintre cei mai puternici poluanți pe care oamenii îi au în casă: uleiul alimentar uzat. Super-eroul nostru a dat veste peste tot despre efectele nocive ale acestui poluant şi, astfel, oamenii din București au aflat că înfundarea şi corodarea țevilor de canalizare  şi costurile de întreținere şi curățare a stațiilor de epurare sunt cauzate şi, respectiv,  suportate de către ei – consumatorii casnici.  Pe lângă acestea, uleiul uzat care ajunge în apă şi în sol are efecte nocive asupra mediului: în apă se formează o peliculă care opreşte oxigenul să ajungă la viețuitoare şi plante (acestea fiind condamnate la moarte), iar în sol împiedică regenerarea şi îl transformă într-unul nefertil. Pentru că după trei ani şi jumătate a colectat peste 16000 de litri de ulei alimentar uzat, Uleiosul a decis să meargă mai departe şi să mai apere un oraş: Iaşi, oraş  care şi-a asumat tranziția către economia circulară  şi care s-a angajat să implementeze soluțiile ,,zero deşeuri” alături de alte 350 de oraşe europene.

Cercul de Donatori

Primul eveniment la care Uleiosul s-a făcut remarcat a fost a şasea ediție a Cercului de Donatori. Aici a făcut cunoscute scopul, obiectivele şi activitățile pe care şi le-a propus pentru acest oraş.  Astfel, a atras atenția asupra faptului că tipurile de deşeuri despre care se vorbeşte în general sunt sticla, plasticul, metalul şi hârtia, în timp ce uleiul alimentar uzat este foarte rar menționat în programele de colectare. Cei care vor beneficia de acest proiect vor fi persoanele fizice şi juridice,  Primăria, Agenția de mediu, şcolile şi  grădinițele, Asociațiile de proprietari, centrele de colectare şi valorificare, ONG-urile de mediu locale sau care promovează  conceptele de economie socială şi circulară.

Street Delivery 

GOPR1829

Apoi, Uleiosul a decis că este timpul ca ieşenii să cunoască şi partea pozitivă care se află în spatele monstrulețului poluant: a creat un săpun împreună cu cei de la Lavorator. Da, un săpun alb ca laptele cu un mix inspirat de câteva uleiuri esențiale de cocos şi lavandă şi care miroase asemenea unei grădini. Fără grijă: uleiul a fost bine filtrat în prealabil şi poate fi folosit ca un săpun obișnuit de toaletă pentru curățare. În plus, săpunul rezultat este spumant şi revigorant. De precizat: ,,Săpunul gradinarului” a fost preparat ,,live” în fața curioşilor.

Un alt acasă 

Hubrica: ,,Agora creativă. Cercetare. Conexiuni. Concurență. Colaborare”. Aici şi-a găsit şi  Uleiosul o nouă casă. Pentru că se află într-un loc în care creativitatea este la ea acasă, urmează să decoreze şi să creeze cel mai frumos şi plăcut mediu de lucru!

Green Impact

Importanța mediului înconjurător şi impactul oamenilor asupra mediului este tema unui proiect dezvoltat de AIESEC Iași. Fiind pe aceeași lungime de undă cu Uleiosul, acesta i-a invitat la noul său sediu pentru o activitate ce implică educația ecologică. Pentru că a vrut ca evenimentul să  aibă o nuanță  personală, Uleiosul i-a invitat pe cei prezenți pe iarbă, la umbră.  Discuția a fost pe măsură şi a făcut concurență  locului.

Despre transformare 

Uleiul alimentar uzat este o resursă  regenerabilă: dintr-un litru de ulei alimentar uzat rezultă  900 ml de combustibil biodiesel, iar din produsul secundar se produce săpun natural şi decofrant (material folosit în  turnarea cofrajelor din construcții).

Nu uita: 1 litru de ulei uzat aruncat în canalizare poluează 1 milion de litri de apă.

Rămâi aproape de Uleiosul pentru a vedea ce mai pune la cale! Devino şi tu un super-erou!

 

Uleiosul este un proiect susținut prin programul „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

 

Scris de Anca-Georgiana Zaharia, specialist PR

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu

Uleiosul angajează

7 iunie 2017

Angajăm responsabil comunicare și relații publice

Eşti interesat/ă de protecţia mediului, ai aptitudini de comunicare şi convingere, îţi place să vorbeşti la telefon, să scrii articole şi să foloseşti social media pentru promovare?

Asociaţia S.T.U.P. (Social Trading Urban Place) are ca scop promovarea educaţiei ecologice și caută Responsabil comunicare și relații publice pentru implementarea proiectului Uleiosul în Municipiul Iaşi. Uleiosul este un proiect de colectare a uleiului alimentar uzat.

Trimite candidatura ta până la data de 30.06.2017 pe adresa de mail : ioana@highreview.ro sau scrie-ne pentru mai multe informaţii.

 

Uleiosul este un proiect susținut prin programul „Împreuna cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

 

Publicat în Reciclare ulei | Lasă un comentariu