Schimbările climatice pot fi prevenite, iar adaptarea la acestea nu este o soluție
Fenomenul schimbărilor climatice își face simțit prezența atât în plan economic, cât și în plan social. Planeta se încălzește în ritm alert, iar clima se modifică de la un an la altul. Frumos spus, vinovate pentru aceste schimbări sunt emisiile de gaze cu efect de seră. În mod real, suntem de vină noi toți.
Topirea ghețarilor
Ghețarii se topesc din ce în ce mai repede, iar efectele produse de acest fenomen sunt mult mai grave decât s-a crezut. Comparativ cu anul 1973, în anul 2014 rata de topire a ghețarilor a crescut cu 77%. Acest proces accelerant este posibil din cauza încălzirii temperaturii apei și a aerului, consecințe ale activității umane.
Pe lângă creșterea alarmantă a nivelului apei din mări și oceane, topirea blocurilor imense de gheață are efecte și asupra viețuitoarelor care trăiesc în apele din zonele reci. Subțierea stratului de gheață permite luminii să pătrundă în adâncuri distrugând sau schimbând modul de viață al specilor submarine.
Potrivit publicației Science, la fiecare doi ani se dezgheață în jur de 160 de miliarde de tone de gheață, echivalentul Muntelui Everest.
Încălzirea globală
În urmă cu mai bine de 50 de milioane de ani, Pământul a trecut printr-o încălzire globală drastică, numită de cercetători Fenomenul PETM (Paleocene-Eocene Thermal Ma-ximum) și a constat în creșterea temperaturii cu 9 grade Celsius. Pentru a-și reveni, i-a trebuit aproximativ 200.000 de ani. În prezent, rata de încălzire a temperaturii globale este de 10 ori mai mare. Fenomenul încălzirii nu este nou pentru planetă, iar întrebarea este dacă aceasta se va putea adapta în timp util schimbărilor?
Gazele cu efect de seră sunt produse prin arderea combustibililor fosili. Aceștia eliberează în atmosferă cantități imense de Dioxid de Carbon (CO2) care înmagazinează căldura.
sursa: www.stiintasitehnica.com
Utilizarea cărbunilor, petrolului și gazelor naturale în mod excesiv influențează în mod negativ temperatura. Erupțiile vulcanice aruncă în atmosferă gaze cu efect de seră, iar norii formați din cenușa acestora blochează trecerea razelor solare, dar acestea nu reprezintă decât 0,5% din ceea ce înseamnă cu adevărat poluarea.
Odată cu încălzirea globală și topirea ghețarilor, de pe fundul mărilor și oceanelor sunt eliberate cantități de metan, care ajunse în atmosferă produc efecte de până la 20 de ori mai puternice decât cele ale Dioxidului de Carbon. Se estimează că rezervoarele de metan din sedimentele marine echivalează cu 10.000 de miliarde de tone de carbon, iar cele din permafrost (gheţurile arctice) echivalează cu aproape 400 de miliarde de tone de carbon.
sursa: www.stiintasitehnica.com
Soluția cea mai bună pentru a preveni creșterea Dioxidului de Carbon se află în împăduriri deoarece copacii au capacitatea de a absorbi acest gaz și de a elibera prin procesul de fotosinteză Oxigen.
sursa: www.stiintasitehnica.com
Nu trebuie să ne adaptăm, trebuie să ne schimbăm obișnuițele de consum
Principalele surse antropice de gaze cu efect de seră sunt: arderea combustibililor fosili (cărbuni, petrol și gaze) în producerea energiei, transport, industrie și gospodării; defrișările; depozitarea incorectă a deșeurilor menajere și folosirea gazelor industriale fluorate.
Deși ni se spune că trebuie să învățăm să ne adaptăm acestor schimbări climatice, răspunsul corect este cel conform căruia trebuie să ajutăm la prevenirea unui dezastru prin reducerea nivelului de consum al apei și energiei, prin reducerea deșeurilor și prin folosirea unor mijloace alternative de energie și transport, eventual prin plantarea de copaci.
Scris de Anca-Georgiana ZAHARIA, Specialist PR,
Asociaţia S.T.U.P. (Social Trading Urban Place)
